Retour
vŏcātīvē,
Page numérisée
vŏcātŏr,
Ouvrir
vŏcātīvus,
a, um
(voco), qui sert à appeler, qui appelle :
Prisc.
Gramm.
17, 35
||
subst. m., le vocatif [t. de gramm.] :
Gell.
14, 5, 1 et 2
.