Taurŏmĕnĭum (-mĭnĭum), ĭī, n., ville maritime de Sicile : Plin. 3, 88 ; Cic. Att. 16, 11, 7 ||
-nĭtānus, a, um, de Tauroménium : Cic. Verr. 2, 2, 13 ; Plin. 3, 88 ; Luc. 4, 461 ||
-nĭtānī, ōrum, m., habitants de Tauroménium : Cic. Verr. 2, 2, 160 ; 5, 49.