Surrentum, ī, n., ville de la Campanie renommée pour ses vins, auj. Sorrente : Tac. Ann. 6, 1 ; Plin. 3, 62 ||
-īnus, a, um, de Surrentum : Plin. 3, 60 ; n. pl. Surrentina [s.-e. vina], vins de Surrentum : Plin. 14, 64 ; Mart. 13, 100, 1 ||
m. pl., Surrentīnī, habitants de Surrentum : Liv. 22, 61, 12.