Retour
rĕlictĭō,
Page numérisée
1 rĕlictus,
Ouvrir
rĕlictŏr,
ōris,
m.,
rĕlictrīx,
īcis,
f., celui, celle qui abandonne :
Aug.
Civ.
14, 26
||
Prisc.
Vers. Æn.
11, 209
.