Plautĭus (Plōt-), ĭī, m., nom de famille rom. :
Cic. Arch. 20 ;
Gell. 3, 3, 10
||
-tĭus, a, um, Plautia lexSall. C. 31, 4 ;
Cic. Mil. 35,
loi Plautia ; cf.
Gell. 13, 3, 5 ;
Suet. Cæs. 5
||
-ĭānus, a, um, de Plautius :Cic. Fam. 13, 8, 2 ;
Gell. 3, 3.
-tĭus, a, um, Plautia lex
-ĭānus, a, um, de Plautius :