Ninivē, ēs, f., et Niniva, æ, f., Ninive [ville d'Assyrie] : Aug. Civ. 16, 3 ; Vulg. Gen. 10, 11 ||
-ītæ, ārum, m., habitants de Ninive : Prud. Cath. 7, 131 ; Vulg. Matth. 12, 41 ||
-ītĭcus, a, um, de Ninive : Hier. Is. 3, 7, 16.