līvĭdus, a, um (liveo), bleuâtre, noirâtre :
Virg. En. 6, 320 ;
Hor. O. 2, 5, 10
||
qui provient d'un coup, bleu, livide :Hor. O. 1, 8, 10 ;
Ov. H. 20, 82
||
rendu livide :Juv. 6, 631
||
[fig.] envieux, jaloux :Cic. Tusc. 4, 28 ;
Hor. Ep. 2, 1, 89
||
-diorSen. Rhet. Contr. 2, 6, 12 ;
-issimus
Catul. 17, 11.
qui provient d'un coup, bleu, livide :
rendu livide :
[fig.] envieux, jaloux :
-dior