fūcātus, a, um, part.-adj. de fuco, teint : fucatus candor, rubor Cic. Or. 79, blanc, rouge artificiels, cf. Quint. 8, præf.~19 ||
[fig.] fardé, faux, simulé : Cic. Br. 36 ; Læl. 95 ||
-tior Gell. 13, 26, 3.