Retour
dēvīnctĭō,
Page numérisée
dēvīnxī,
Ouvrir
dēvīnctus,
a, um,
part. p. de
devincio
||
adj
t,
attaché,
alicui, alicui rei,
à qqn, à qqch. :
Cic.
Fam.
1, 7, 3 ;
3, 13, 2 ;
15, 4, 16 ;
devinctior
Hor.
S.
1, 5, 42
.