Attălĭcus, a, um,

¶ 1 du roi Attale : Cic. Agr. 2, 50 ; Verr. 2, 4, 27 ||
-ca, ōrum, n., habits ou tapis brodés en or : Plin. 8, 196 ; 33, 63 ; Prop. 3, 5, 6, ou vestes Attalicæ Prop. 3, 18, 19

¶ 2 [fig.] = somptueux, riche : Hor. O. 1, 1, 11.